Local American Working Group (LAWG) împreună cu Expert Forum (EFOR) si Mind Research&Rating (MRR) au lansat în dezbatere publică raportul Veniturile ÅŸi cheltuielile sistemului de sănătate: analiză comparativă a variantelor de reformă.

Dezbaterea a răspuns următoarelor întrebări: Care sunt paÈ™ii următori în reforma finanțării sănătății, privind România într-o perspectivă comparativă europeană? De unde pot veni resurse suplimentare pentru a acoperi cheltuielile operaÈ›ionale sau investiÈ›iile necesare în sector? Care este echilibrul corect public-privat în finanÈ›area sănătății?

Raportul doreÈ™te a fi o contribuÈ›ie la procesul de elaborare a unui nou proiect de lege a sănătății, precum È™i o sursă de inspiraÈ›ie pentru Ministerul Sănătății È™i Ministerul FinanÈ›elor Publice în căutarea unor soluÈ›ii de creÈ™tere a resurselor în sistemul de sănătate. Documentul include o radiografie a finanțării sistemului de sănătate din România în context european È™i o analiză detaliată a tendinÈ›elor veniturilor È™i cheltuielilor în ultimii 6 ani. De asemenea, sunt descrise principalele caracteristici ale sistemelor de asigurări de sănătate din statele central È™i est-europene si un studiu de caz asupra Olandei, care a fost invocată în dese rânduri drept un exemplu de urmat. În ceea ce priveÈ™te recomandările, ele sunt grupate în trei categorii: propuneri concrete de creÈ™tere a veniturilor publice în sistemul de asigurări de sănătate, propuneri de deschidere a sănătății către sectorul privat È™i propuneri de raÈ›ionalizare pe mai departe a serviciilor medicale È™i a cheltuielilor. Nu în ultimul rând, este evaluat pe scurt modul în care Ministerul Sănătății È™i Casa NaÈ›ională de Asigurări de Sănătate se achită de obligaÈ›iile de transparență prevăzute de legislaÈ›ia în vigoare, concluzionând că trebuie să facem mult mai multe eforturi în această privință.

Principalele concluzii ale studiului sunt:

În lipsa unor resurse suplimentare sistemul de sănătate nu poate oferi pacienÈ›ilor calitate È™i acces mai bun la servicii. România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sănătate din PIB din Uniunea Europeană, înregistrând o valoare de 5,6 % în anul 2009 față de media UE de 9,9%. În anul 2011, cheltuielile publice cu sănătatea în România au atins 3,7% din PIB, în scădere față de anul 2010.

În È›ara noastră, din totalul resurselor alocate sănătății, 80% sunt publice, iar 20% private. În privinÈ›a celor publice, cele mai multe - 85% - sunt administrate de Fondul NaÈ›ional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În 2011 acestea au atins valoarea de 17,8 miliarde RON.

Una dintre cele mai importante reforme din sistem este implicarea sectorului privat în asigurările sociale È™i voluntare de sănătate. La nivelul UE, România este una dintre țările cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurărilor private de sănătate. Pentru exemplificare, România cheltuieÈ™te cu asigurările voluntare 0,01% din PIB față de media UE de 0,4% din PIB.

În ultimii doi ani creÈ™terea consumului de medicamente compensate È™i gratuite eliberate prin farmacii cu circuit deschis a fost moderată. Din punct de vedere al consumului per capita, exprimat în euro la paritatea puterii de cumpărare, înregistrăm cea mai mică valoare de la nivelul întregii Uniuni Europene, cu 40% mai mică decât în Polonia, Lituania sau Estonia (respectiv 156 euro față de 235 – 255 de Euro PPS în anul 2009). În acest context, taxa clawback asupra producătorilor È™i importatorilor de medicamente - aÈ™a cum a fost modificată în anul 2011 - este nejustificată È™i reprezintă exclusiv un instrument de acoperire a deficitelor fondului de asigurări de sănătate.

Prezent la dezbateri, Ministrul Sănătății, dl. Dr. Vasile Cepoi, susÈ›ine concluziile studiului, acestea reprezentând în mare parte È™i viziunea pe care dânsul o are față de finanÈ›area È™i nevoia de finanÈ›are a sistemului de sănătate din România.

Iulia Perca, LAWG

Veniturile si cheltuielile sistemului de sanatate (PDF - RO)

Income and Expenditure of the Healthcare System (PDF - EN)